marți, 12 iulie 2011

Zambesc cu ganduri


Te-am rugat sa ramai mereu la fel .
Sa pot oricand sa-mi fie teama cand te ating .
Sa iubesc albastrul tau si gustul sarat .
Sa ma trezesc dimineata inconjurata de nisip fin
si valurile puternice sa ma trezeasca .
Sa ma cutremuri atunci cand sar in tine 
si sa ma alinti atunci cand plutesc .
Sa gasesc in tine alinare , liniste .
Iar tu sa ma gasesti mereu aici .
De ce te iubesc ? Oare de ce ?
Pentru ca sunt dimineti in care 
vreau sa fiu trezita de o altfel de galagie ,
sa simt mirosul sarii pe intreg trupul ,
sa prind nisipu-n palme si sa-l arunc inapoi ,
sa te vad pe tine , singura .
Iti iubesc rasaritul ! Iti iubesc farmecul !
Iar eu te gesesc minunata ! . . .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu