sâmbătă, 16 iulie 2011

Dimineti . . .

Ma trezesc in dimineti in care soarele abia atinge cerul .
Incerc sa trag cearsaful sub mine , sa mai raman ,
insa fac parte din lume ! Am nevoie de ea mereu .
Poate ca nu-i inteleg rostul sau timpul trece prea repede pentru mine .
Ma prind de o lumina si imi incep un alt capitol din viata .
Deja e sedentarism ! Ma cam plictiseste !
Vreau sa fiu trezita de lumina soarelui , nu sa-l trezesc eu pe el .
Sa aud galagie infernala , nu sa o provoc .
De ce oare nu pot ?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu