Eu pictez in minte , cu ochii inchisi .
Las culorile sa ma patrunda
precum un val puternic
si le las sa-mi stropeasca golul .
Visul meu in lumina orbitoare se pierde ,
iar culorile zambesc la intoarcerea lui .
Am o obsesie nedeslusita pentru culoare .
Incer sa transform aceasta poezie tacuta in realitate .
Si stau , si prind in maini culoare si ii dau drumul .
Si timpul trece , si eternitatea e mai aproape de noi .
Culorile imi aluneca pe foaie . Au obosit . . .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu