marți, 13 septembrie 2011

Cu vorbe iti spuneam . . .

. . . de intrebare pe care ai rostit-o , mi-e frica !

  Pentru tine ,

 Inganati de apusuri resuscitate de puterea noastra , stam linistiti si gandim la viitor . Poate ca acesta e momentul final , clipa de care am nevoie acum ! Dar nu-ti pot raspunde la intrebare . Inteleg ca sunt un corp , o fiinta , pentru ca dincolo de mine vad lumea altfel ! Si totusi omul e atat de comun !
 N-am stiut cum sa reactionez . Secundele imi apasau cuvintele si abia imi dezlipeam buzele . Alerg spre lumina  sa-mi schimb tristetile . Le dau la schimb pe clipe petrecute cu tine !
 Dar mi-e frica . Si toamna nu e de partea mea ! Mi se produce un tremur la fiecare privire . Si-mi dau seama ca am gresit . 
 Totul se stinge-n noapte . Si linistea ne impanzeste din nou . Ti-am raspuns la intrebare .

                            Fericirea adevarata .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu