E noapte si parca dragostea apare .
Noaptea locuieste nesfarsit in fiecare zi de toamna ! Vesnic iubeste , vesnic ne face sa iubim ! Nu stiu cand vine , mai putin cand pleaca . Apare , isi picteaza cerul , ne stropeste cu picuri si apoi dispare .
Cand gandurile-mi sunt inundate de intunericul si prezenta noptii , spectacolul romantic de pe cer ma face sa-mi revin . Mereu se gasesc unul in altul : Luna si Luceafarul . Se privesc , se aud , dar nu se pot apropia ! Ei doi si infinitatea dintre ei !
Si poate de aceea noapte ne tine trezi . Noi , muritorii din zori , nu privim in noapte !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu