E toamna si aerul danseaza cu fruzele .
E atat de frig incat inghet in mine . . .
si ma imbrac in toamna .
O ploaie de octombrie ii incetineste pasii
si pe mine ma face sa-l astept mai mult .
Cuvintele mi se ingreuneaza ,
iar vantul imi sculpteaza fata , aspra si ea .
" O privesc si-mi vine sa alerg !" , spune el .
Si totul parca e impotriva noastra .
Daca as putea sa provoc iubirea la un joc , as face-o !
Noi doi si toamna . . .
Inceput de octombrie , noi impotriva toamnei .
Timpul trece mai greu pe langa noi
si poate de aceea toamna ne ajunge .
Incepe sa desparta nori asupra noastra ,
te iau in brate si picurii ne lovesc nepasatori .
"As vrea sa nu se opreasca ploaia !" , strig .
E intuneric si deja nu mai stiu ce e cu mine . . .
Simt frigul cum trece printre noi si cum tac .
Tu ai vrea sa ma asculti .
E toamna si visul parca se revarsa peste noi . . .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu