" Ca un cant bizar de harpa , vantu-si tese rapsodia . . ."
Si acelasi vant cuprinde zorile si toamna apare iar .
Si ne imbraca pe toti in frunze si picuri ,
iar drept asternut ne da campii ingalbenite .
Ce-a ramas din fosta septembrie a plecat . . .
Miros de gutui aproape coapte si sunte ale nucilor care cad
imi invaluie mintea si ma schimba .
Soarele abia ne mai incalzeste pe noi
si pamantul se destrama in acorduri surde .
Parca ruginim !
E octombrie si cerul parca se revarsa suparat .
Pe cer zaresc cupluri de pasari ; pleaca .
E octombrie deja , e toamna .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu