Eu , om

Eu sunt creatura menita sa fie iubita , nu inteleasa .
As dori sa stiu de ce nu zambesc toti oamenii ,
Aud fosnetul aripilor unei pasari in zbor ,
Vad cativa nori care acopera cerul , 
Vreau sa culeg cateva flori , mi-e dor ,
Eu sunt creatura menita sa fie iubita , nu inteleasa .


Ma prefac ca nu vreau sa repet trecutul ,
Simt ca nu ma mai pot juca atat de mult cu mine ,
Ating realitatea prin bataile inimii ,
Ma ingrijoreaza ca avem prea putine cuvinte pentru a spune ceea ce gandim ,
Plang caci imi este greu , foarte greu sa uit ,
Eu sunt creatura menita sa fie iubita , nu inteleasa .


Stiu ca nu trebuie sa ma tem de ce urmeaza ,
Spun ca exista doua momente pentru mine : acum si pentru totdeauna ,
Visez la o ora de inot in apa marii ,
Ma straduiesc sa-i inteleg pe oameni ,
Sper ca am sa dansez vreodata in ploaie ,
Eu sunt creatura menita sa fie iubita , nu inteleasa .

Astenie

 Stiu sigur ca ai iubit ! Da , da , tu ! Nu te mai intreba cine , pentru ca stii prea bine !  Stiu si ca ti-e dor de momentele in care ameteam impreuna . Nu te mai minti singur , te rog . Te intrebi de ce ? Iti spun eu . Pentru ca vrei sa faci asta , insa ti-e frica de tine . Da  , da , de tine ! . . . 

   mainii mele ii lipsesc jocurile cu parul tau .

  si umbra ta era a mea oricand

  si glasul tau era si-al meu

  si ochii tai erau ai mei

  doar inima ramanea la tine .

  eram o corabie care calatorea in nestire .

  calatoream printre noi , printre ei , ele...

  doar un sfert din noi iubea pamantul 

  restul ,

  avea nevoie de dragoste .

  iti aduci aminte cand vroiai sa ma strangi in brate ?

  cand vroiai sa te iubesc 

  sau cand nu primeai dragoste deloc .

  eram simple jucarii ale propriilor noastre ganduri .

  cand am stat prima data in fata ta ,

  ma temeam de distanta dintre noi .

  si aerul tau era al meu

  si gandul ta era al meu 

  si tu ... erai al meu .

remember...

 Parfumul tău, tot îl mai simt cu nara dreaptă, deşi stânga pare că l-a uitat. Vocea ta încă o mai aud cu urechea dreaptă, deşi stânga nu mai ştie cine eşti. Te zăresc adesea în dreapta mea, deşi niciodată nu eşti acolo...

Noroc / Durere

 As putea vorbi de noroc cum as putea vorbi despre mine . La fel si despre durere . Nu stiu ce am facut ca am dat de amandoua intr-un mod atat de placut , dar atat de fulgerator in acelasi timp .
 Vorbesc despre "noroc" ca si cum as fi dat de el pentru prima data in viata mea . Au trecut secunde , minute , ore , zile , luni . Si aici m-am oprit . Daca m-ai intreba de ce , crede-ma ca inca nu ti-as putea raspunde . 
 Iar cand ma gandesc la durere ... de fapt nu ma pot gandi . O simt ! Si nu spun tot .. Daca ar fi sa vorbesc despre ea , nu ar exista cuvinte . 
 Insa , poate ca dupa lunile alea de noroc .. trebuia sa cada de undeva durerea sa nu ne plictisim . Ca stii , monotonia ne cam mananca zilele .

 " Iubeste mainile si ochii

Si iarta-le daca durera

Ca ti-am plecat va fi mai mare

Decat norocul , decat norocul

C-am venit . "

Zilnic

" Te-am iubit....fraiere ! "

Tot timpul . Aceeasi doi oameni . Aceeasi banca . Aceleasi fericiri absolute .  Acelasi "azi" . Aceleasi batai ale inimii . Aceleasi doua maini . Acelasi "bine" . Aceeasi pasare . Acelasi "umar gol" . Aceleasi imbratisari .  Acelasi zambet . Am inceput sa ma cam plictisesc...
"Ne vedem joi ... "
Aceleasi regrete !...

Femei

 Amanti ai propriilor noastre suflete !

Iubiti-ne ca si cum nu ne-ati mai avea ;

ca o simptoma a unicelor voastre inimi .

Tresariti si priviti-ne !

Noi stam si ne ducem si venim iar .

Cand iar incepe sa va doara ,

cuprinsi de-atatea nopti desarte ,

 cine va aprinde iar lumea ?

Nu va costa nimic sentimentul acesta .

V-amintiti ecourile ,

atat de surd auzite ,

ce va indreptau mereu inspre noi ?

Amorul , un bolnav ingrijt de voi .

Mai credeti in ratacirea

cu care in noi va (re)intalniti ,

atat de des , atat de brutal ?

Primavara in fereastra

Iubire , neinteleasa , pe unde ai apucat ?

Nu te rog decat sa te intorci .

Ce-as putea sa-ti cer mai mult ,

decat o primavara cum am mai trait ?

Poate ca dincolo de suflet ,

mi-e atat de greu , iar tu nu stii .

Incerc sa zaresc lumina 

in resuscitarea zilelor de ieri .

Sau poate ca asa ai vrut tu ;

sa-mi smulgi eternitatea din piept .

Sa ma gasesti azi , intepenita in fereastra ,

cu gand de primavara . . .